Arhiva lunii februarie 2014

imagine frankincense

Puterile vindecătoare ale tămâiei

Un dar din deşert…

Tămâia este unul din darurile oferite de Magi pruncului Iisus la naștere alături de smirnă și aur.

Tămâia este o rășină ce face parte din familia Bosweliei, familie în care se regăsesc în jur a 20 de specii.

Aceşti copaci cresc în mod natural în regiunile uscate răspândindu-se  începând cu Africa de Vest (unde se regăsesc 75% din totalul pomilor Boswelia) continuând cu Arabia şi zona de sud şi nord-est a Tanzaniei. Îi mai putem întâlni şi în India şi Madagascar.

Pomii de Boswelia au o scoarţă exterioară care se cojeşte sub forma unor foiţe şi o scoarţă interioară verzuie unde practic se află seva şi unde găsim răşinile aromatice.

frankincenseAceste răşini  denumite frankincense „tămâie”, olibanum sau  perle ale deşertului, sunt colectate fie după ce s-a făcut o taietură în scoarţă lăsând apoi să curgă răşinile şi să se întărească, fie culese după ce au curs,  întărit  şi îndepărtat din pom în  mod natural.

Termenul frankincense derivă din termenul străvechi de origine franceză care se traduce ” esenţă pură”. Aromele răspândite de fumul de boswelia sunt  tot din timpuri străvechi utilizate la multe ritualuri religioase păstrându-se chiar şi în zilele noastre  după cum ştim, aceste obiceiuri de ardere a tămâiei în lăcaşuri de cult, biserici , ritualuri religioase.

Dar tămâia poate face mult mai mult de atât

Profesorul Oliver Werz de la universitatea Friedrich Schiller din Jena, Germania declară în urma studiilor efectuate de  acesta în anul 2011 că răşinile produse de pomii de Boswelia conţin puternice substanţe anti-inflamatorii.

                    Potenţial anti-inflamator

Tămâia este binecunoscută ca un anti-inflamator. Dintre cele mai mult de 300 de substanţe active regăsite în uleiul esenţial de tămâie, acizii boswelici sunt cel mai mult studiaţi. Doctorul Werz împreună cu colegii lui examinând potenţialul curativ al tămâiei au putut evidenţia exact unde şi cum acizii boswelici – cei care deţin impactul din răşinile de Boswelia- intervin în procesul inflamator.

Acizii boswelici interacţionează cu o serie de proteine diferite ce participă  în procesul inflamator dar,  marea lor majoritate interacţionează cu enzimele  responsabile pentru sintetizarea Prostaglandinei E2 , blocându-le astfel  în mod eficient şi deci reducând procesul inflamator.

Prostaglandina E2 – PGE2 prostaglandinele,  (din grupa acizilor graşi, cu diverse efecte fiziologice, biochimice si hormonale ) substanţe care participă la o serie largă de funcţii ale organsimului nostru precum relaxarea şi contractarea muşchilor netezi, constricţia şi dilatarea vaselor de sânge, controlul presiunii sanguine şi modularea inflamaţiilor. Prostaglandina E2 este eliberată în sânge ca răspuns la infecţie şi inflamare  prin inducerea de către hipotalamus a stării de febră. Febra este un raspuns imun al organismului nostru faţă de aceşti stimuli infecţioşi şi inflamatori.

Werz mai declară că, el este convins de beneficiul acestor substanţe active în multe terapii precum împotriva artritei reumatoide, a astmului şi a dermatitei atopice.

                           Mai puţine efecte adverse

Frankincense-smUtilizarea precisă a acizilor boswelici în tratamentul bolilor inflamatorii, are beneficiul că produce mai puţine efecte adverse decât în tratamentul clasic al acestor afecţiuni în care se folosesc în mod frecvent diclofenacul şi indometacinul. Impactul curativ al acestor medicamente este mai puţin specific  şi,  spre deosebire de acizii boswelici acestea pot creşte riscul unor complicaţii la rinichi sau declanşării unui ulcer stomacal.

Singurele efecte adverse la administrarea orală a tămâiei pot fi ameţeala şi disconfort la nivelul stomacului.

                  Acţiunile diferite ale diverselor specii

În studiul Werz, cercetătorii au comparat efectele anti-inflamatorii ale răşinei mai multor specii de Boswelia. Cea mai cunoscută şi răspândită specie de Boswelia este boswelia serrata din nordul şi centrul Indiei. Cu toate acestea Profesorul Werz în studiul său spune: „Am putut demonstra că răşinile speciei Boswellia Papyrifera sunt de 10 ori mai puternice ca acţiune. Această specie creşte cel mai des în Africa de Nord-Est (Etiopia, Somalia) şi Peninsula Arabă (Yemen, Oman). Evident, mai avem multe de învăţat despre diferenţele terapeutice ale speciilor din familia Boswelia.”

                Adunând cât mai multe dovezi

Tămâia este stâlpul de bază al medicinii Ayurvedice iar un val recent de studii a putut arăta explorarea potenţialului anti-inflamator. Administrate oral capsulele conţinând Boswellia frereana şi Boswelia carterii au acţiuni anti-inflamatoare şi efecte benefice asupra durerilor din artrită. Răşinile bosweliei serrata au acţiuni anti-inflamatoare asupra mai multor afecţiuni: sindromul colonului iritabil, artrita reumatoidă, astm, osteoartrită, dureri de cap cronice ale sindromului debilitant din nevralgia de trigemen.

Alte studii şi teste indică că boswelia serrata mai poate acţiona şi în cazul Bolii Crohn, colitei colagenoase şi a gonartrozei cu efecte de mult mai lungă durata decat în administrarea selectivă a unui inhibitor al enzimei COX2 ( Ciclooxigenaza), responsabilă pentru activarea prostaglandinelor (deci a inflamaţiilor). Deasemenea boswelia serrata acţionează  procese anti-fungice şi anti-bacteriene. Totodată alte teste de laborator evidenţiază proprietăţile anti-cancerigene ale speciei boswelia carterii, deşi încă nu s-au făcut studii pe om.

 

         Descoperirile anului 2013

Cercetătorii Universităţii Leicester din UK  au făcut publice  noutăţile adăugate ultimelor descoperiri în ceea ce priveşte cancerul, alături  de o publicaţie în care se  arăta potenţialul acidului acetil 11 keto-beta boswelic, compus al tămâiei,  în cancerul ovarian conform testelor de laborator efectuate pe celulele canceroase. Alte studii precedente au arătat deasemenea potenţialul curativ al acestui acid AKBA împreună cu alte substanţe active regăsite în tămâie în multiple tipuri de cancer printre care: cel colorectal, cel pancreatic şi cancerul de sân; pentru cele două din urmă s-a dovedit foarte eficientă substanţa extrasă din specia boswelia sacra.

        Protejarea speciilor în pericol

Datorită cercetărilor efectuate pentru a evidenţia proprietăţile medicinale ale tămâiei dar şi utilizarea ei în cosmetică şi parfumerie datorită aromelor încântătoare, s-a pus totuşi problema siguranţei culturii şi a perpetuării speciilor.

Tot profesorul Werz scoate în evidenţă faptul că acizii boswelici se găsesc doar în răşinile pomilor de boswelia şi ar fi extrem de dificil să fie obţinuţi artificial. Prin urmare aceşti pomi sunt singura sursă pentru aceste promiţătoare substanţe active.

Totuşi,  anumite specii se află deja în pericol , cum este boswellia papyrifera care creşte în Etiopia de Nord. Etiopia de fapt, este principalul producător de tămâie şi smirnă, exportând cantităţi considerabile de gumă arabică. În timpul unui studiu al tămâiei efectuat în 2011 s-a declarat că extragerea acestor răşini nu pune în pericol viaţa acestor specii de pomi în niciun fel.

Cu toate acestea, sunt ani de utilizare improprie a terenurilor uscate, sau a culturilor de boswelia menţionând că sunt ţări foarte sărace, în care aceşti pomi sunt folosiţi drept sursă de încălzire (combustibil).

Tot profesorul Werz trage un semnal de alarmă:

Fără o susţinere adecvată a protejării acestor pomi, vom pierde speciile de Boswelia dar şi substanţele active cu utilizări curative promiţătoare în viitorul medicinei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://www.nyrnaturalnews.com/article/a-gift-from-the-desert-the-healing-powers-of-frankincense/

http://www.medterms.com/script/main/art.asp?articlekey=24892

http://medicologia.info/2012/04/febra-cum-functioneaza/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17764013?dopt=Abstract&access_num=17764013&link_type=MED

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3620238/

http://www.glucosamine-arthritis.org/arthritis/COX-2.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Cyclooxygenase

http://www.romedic.ro/colita-colagenoasa-si-colita-limfocitica

http://www.raysahelian.com/prostaglandin.html

Budincă de duminică

Sunt zile din acelea mohorâte, mai ales duminici în care ştii că o mică plăcere ar putea fi leneveala, vizionarea unul film plăcut şi savurarea unui desert.

Pentru că tot am scris despre seminţele de chia, m-am decis să improvizez repede o reţetă astfel încât să îmi rămână timp pentru relaxare şi un film bun.

Nu este prima oara când ne facem o budinca raw din seminţe de chia, dar ingredientele diferă de la o reţetă la alta. De data aceasta am folosit:

Cum procedăm?

În primul rând dacă ştim că vom folosi fructe de la congelator, le lăsăm la dezgheţat de cu o seară înainte, sau mai există varianta să punem fructele în miere la conservat / macerat aşa cum am mai spus şi într-un alt articol, astfel le putem folosi oricând fără a fi nevoiţi să aşteptăm.

Alunele, nucile şi stafidele le rehidratăm lăsându-le la înmuiat în apă alcalină şi restructurată cam 20 de minute .

Amestecăm seminţele de chia cu sucul de portocală, adăugând apă până ce devin gelatinoase.

IMG_0737 După care rând pe rând adăugăm şi celelalte ingrediente după bunul plac : punem mierea, stafidele, scorţişoara, seminţele de cânepă , mai amestecăm, apoi continuăm adăugând fructele, nucile şi alunele şi pudra de roşcove iar la final ornăm toată compoziţia cu fulgi de cocos şi o feliuţă de banană şi câteva agrişe sau orice alte fructe  de care dispunem.

IMG_0738 IMG_0739

 

 

 

 

Pentru o şi mai faină combinaţie la această budincă putem servi şi o băutură revigorantă: o limonadă de ghimbir tot aşa preparată repede repede la blender.

Folosim apă antioxidantă ca întotdeauna, miere pură,  lămâie proaspăt „culeasă din pom”, rădăcină de ghimbir şi el „crescut în grădină”. Am stors lămâia înainte (dar o puteţi adăuga bucăţi în blender dacă doriţi) şi am tocat ghimbirul mărunt cu un cuţit de ceramică de care mă folosesc mereu în bucătărie, tocmai pentru a evita oxidarea şi mixarea prelungită la blender.

Toate acestea merg mixate la blender cam 30 de secunde.

Rezultatul:

IMG_0745 IMG_0743 IMG_0740

 

 

 

 

Este o budincă foarte gustoasă, plină de vitamine şi minerale, dulce, care poate fi servită atât de adulţi cât şi de copii.

Iar limonada de ghimbir este absolut încântătoare.

 

Nu îmi fac probleme  din cauza tuturor  acestor produse pe care le cumpăr din comerţ şi care nu provin din surse organice, din agricultură bio şi aşa mai departe. De ce? Pentru că pe toate  înainte de a le folosi la gătit, le ţin în apă puternic alcalină cu ph 11.5 care este capabilă să elimine din aceste fructe şi legume tot ce înseamnă chimicale şi pesticide.

Nu este o obsesie ci este pur şi simplu o preocupare continuă pentru sănătate cu care am rămas după toate experienţele neplăcute din ultimii ani.

Oricum, dacă vreţi să aflaţi ce mai face această apă puternic alcalină cu ph 11.5 ( care nu este de băut) vă aştept întrebările şi comentariile.

Numai bine!